Surse
Seceta extremă și scăderea nivelului apei în Dunăre pun sub semnul întrebării capacitatea de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă și, implicit, securitatea energetică națională. Potrivit premierului Ilie Bolojan, pentru moment centrala poate funcționa în condițiile actuale doar încă 4-5 zile, dacă debitul continuă să scadă cu 1-3 centimetri pe zi.
Întreprinderile publice și autoritățile încearcă să reacționeze rapid prin măsuri de criză: dragaj, scufundarea unor barje, eliminarea obstacolelor naturale pentru a crește debitul ce alimentează instalația cu apa necesară răcirii reactoarelor. Totodată, există un proiect privind stația de pompare de la Cernavodă, gata de doi-trei ani, care ar putea să ofere o soluție structurală, dar a rămas blocat la minister, menținând incertitudinea pe termen scurt.
În paralel, o nouă realitate energetică se conturează la nivel național: pe 5 august, consumul național a fost de 6.089 MW, iar producția a atins doar 5.397 MW, înregistrând un import net de 693 MW. Energia nucleară a livrat 679 MW, în scădere față de 1.303 MW în aceeași zi din 2025, în timp ce hidrocentralele au scăzut la 1.108 MW, de la 1.371 MW în anul anterior.
Ankurele de import devin dominante, iar Bulgaria raportează exporturi record, alături de venituri suplimentare semnificative, alimentate de un sistem regional de stocare a energiei prin baterii care cumpără electricitate ieftină pentru a o vinde în perioadele de vârf cerere. Toate aceste dinamici evidențiază vulnerabilitatea rețelei și a resursei de apă în fața condițiilor meteorologice extreme.
Pentru Tulcea, situația alimentării cu energie devine o preocupare locală, întrucât evoluțiile Dunării și deciziile asupra centralelor pot afecta în timp sănătatea financiară a serviciilor publice și bugetele locale, precum și prețurile la energie pentru gospodării și întreprinderi din zonă.
